OUG 13 și modificările la Legile justiției, pe lista „bilelor negre” ale României în Raportul MCV

„În ciuda angajamentului asumat de Guvern de a încerca finalizarea MCV cât mai curând posibil, progresele referitoare la abordarea recomandărilor MCV din ianuarie 2017 au fost afectate de situația politică. Într-o perioadă de nouă luni de la raportul din ianuarie 2017, în România s-au succedat două guverne, în timp ce tensiunile crescânde dintre puterile statului (Parlament, Guvern și sistemul judiciar) au îngreunat tot mai mult cooperarea dintre acestea”, se arată în raportul MCV, publicat miercuri.

Documentul face referire și la Ordonanța de Urgență nr 13, care a provocat proteste ample la începutul acestui an.

„Progresele pe care instituțiile judiciare au continuat să le înregistreze în lupta împotriva corupției au fost în mare parte puse sub semnul întrebării de evenimente precum adoptarea în ianuarie 2017 de către Guvernul anterior a unei ordonanțe de urgență a Guvernului vizând dezincriminarea anumitor infracțiuni de corupție, cum ar fi abuzul în serviciu, și a unei propuneri de act normativ vizând grațierea. Aceste măsuri au fost contestate prin proteste pe scară largă în întreaga țară. Deși ordonanța de urgență a fost abrogată de Guvern și, de asemenea, de Parlament, în urma acestor evenimente au rămas îndoieli în spațiul public”, arată raportul MCV.

Nu sunt ignorate nici modificările la legile Justiției propuse de Tudorel Toader și reacțiile negative care au apărut odată cu punerea în discuție a acestora.

„Atunci când a fost consultat, Consiliul Superior al Magistraturii a respins de două ori proiectele de modificări, identificând aspecte precum independența sistemului judiciar. Președintele României și societatea civilă au exprimat, de asemenea, preocupări. A fost emisă și o petiție prin care se solicita respectarea avizului emis de Consiliul Superior al Magistraturii, semnată de o majoritate a magistraților din România. Cele trei legi ale justiției, care datează din 2004, reglementează statutul judecătorilor și al procurorilor, precum și organizarea și funcționarea instanțelor, a parchetelor și chiar a Consiliului Superior. Acestea au un impact direct asupra independenței sistemului judiciar și a sistemului de justiție în sens mai larg; legile ca atare au reprezentat un element important în evaluarea pozitivă efectuată de către Comisie în luna ianuarie. (…) Reacția negativă puternică din partea sistemului judiciar și din partea unor părți ale societății civile s-a concentrat în special asupra chestiunii referitoare la independența sistemului judiciar. Capacitatea Guvernului și a Parlamentului de a asigura un proces legislativ deschis, transparent și constructiv cu privire la legile justiției va fi esențială”.

Recomandarea oficialilor Comisiei Europene este ca modificările la pachetul de legi să se facă ținând seama de avizul Comisiei de la Veneția.

„De exemplu, declarații publice din partea autorităților conform cărora întregul sistem judiciar este disfuncțional sau status quo-ul trebuie să fie „readus la normalitate”. Acest lucru este în contradicție cu constatările pozitive ale Comisiei cu privire la rolul magistraturii în ceea ce privește continuarea reformei susținute de Consiliu, precum și cu necesitatea de a respecta independența sistemului judiciar”, mai arată MCV.